Prima editie a Bucharest Street Food Festival

dragi mancai, dupa ce in vara va povesteam cu entuziasm despre Gourmet Food Festival iata ca avem acum un nou motiv de bucurie: Bucharest Street Food Festival. 

daca ma intrebai ieri-alaltaieri despre fenomenul street food din Romania nu eram in stare sa-ti enumar 7-8 exemple de vendori de street food insa ieri, in prima zi a festivalului, mii de oameni au avut bucuria de a gasi peste 70 de vendori adunati la un loc. 

o groaza de cunoscuti, care n-au putut inca sa fuga din fata monitoarelor m-au intrebat cum e, cum e la festival?  si m-au rugat sa fac un fel de reportaj de la fata locului. prieteni, e unul dintre cele mai cool evenimente ale anului.
daca data trecuta gateam, alaturi de partenerul oficial Silva, coaste de porc pe scena festivalului Gourmet Food Festival, de data asta alaturi de acelasi partener Silva fac chestii la fel de misto: beau bere si ma bucur de mancare :))
cat despre mancare va spun doar atat: asteptarile mele au fost intrecute si depasite intr-un mare fel si inainte sa va zic cate lucruri misto mi-au placut va pun cateva poze sa intelegeti mai bine ce s-a intamplat in prima zi. 

aseara pe la 20.00

Meat Busters - cel mai smecher pulled porc

adica asta

raci buni de la taverna racilor

peste paine - always a hit!

pizza buna de la Camionetta

Bufetto - ulei de nuca presat la rece

bere rece in zona de relaxare Silva

ce am testat in prima zi de festival: Spicy Joe pulled porc de la Meat Busters, pizza bufalina de la Camionetta, coaste de porc si carnat de la M'eat, paella de la Alioli si taco de la GourmetStreetFood totul, stropit manos cu bere rece Silva. 

atmosfera foarte misto si relaxata si multi oameni frumosi care vin sa incerce mancarea si sa asculte concertele, pentru ca da, unde e mancare buna e si muzica buna. in cele 4 zile de festival se vor perinda pe scena: Sucarpati, Frati Grime, Argatu, Cred ca sunt extraterestru, Suie Paparude, Timpuri Noi, Coma, Fantome, Golan, Nouvelle Vague, Dub Pistols, Jaya the Cat, Ziggy Recado, Audio Bullys. este ca ti-am atras atentia? daca da afla ca festivalul dureaza de joi pana duminica de la 13.00 la 1.00 am. 

in zona de relaxare Silva pe langa bere rece ai parte si de niscaiva surprize si concursuri. daca te crezi tare in papile poti sa participi la concursul Silva in care trebuie sa ghicesti trei condimente, bineinteles, legat la ochi. premiile surpriza, berea rece si fotografiile in coltul Silva sunt din partea casei intre orele 16-23.00. 

pe mine o sa ma gasiti non stop la festival unde o sa incerc sa gust cat mai multe pentru ca ocazie mai buna sa incerc street food-ul romanesc nici ca o sa mai gasesc decat poate la cea de-a doua editie. 

aseara vorbeam cu niste prieteni si faceam o paralela intre Bucharest Street Food si Off the Grid pe care l-am vizitat vara trecuta in San Francisco si gaseam multe puncte bune in dreptul festivalului nostru. 

ne vedem acolo, da? eu o sa fiu cu o bere in mana ;) 

Veg Studio la debut

tare mult m-am bucurat cand acum ceva timp prietenele mele Catalina - Kiss the Cook - si Andie - Andie.ro - mi-au zis ca ar avea de gand sa-si deschida un studio foto. cu un picior in lumea fotografiei si cu unul in food masonerie, fetele simteau demult nevoia unui spatiu in care sa poata crea si fotografia minunatiile cu care s-au obisnuit sa ne incante. in plus cred ca sotii lor ardeau de nerabdare sa-si elibereze aprtamentele de propsuri, blende, lumini, zeci de farfuri desperechiate, linguri, obiective, incarcatoare, tavi, pahare, sticle, borcane...ai prins ideea.  nu i-am intrebat dar cred ca acum casele lor li se par mai mari :)) 

Veg Studio, caci asa ii zice, e un spatiu misto la etajul unei vile tipic bucurestene pitita pe stradutele linistite ce marginesc Vatra Luminoasa. daca te leaga cineva la ochi si te dezleaga in gradina vilei juri ca esti intr-un orasel din subcarpati si nicidecum in mijlocul Bucurestiului. 

la etaj, domina stilul simplu, curat, cu mobila putina ce da impresia de mult spatiu deschis. imi place mult cum le-a iesit amenajarea si le-am spus-o si lor. congrats! 

veg studio isi propune ca pe langa fotografie sa faca ateliere, work-shopuri, prezentari de produse, trainguri si tot felul de evenimente cu tema culinara. nu le prevad fetelor decat succes. cam asa arata luni seara la deschidere: 

peretele desenat de andreea de la tastebazar a fost probabil cel mai fotografiat item al serii. andreea, pe cand te apuci de desenat? 

Praji le zice bine - citatul de jos din stanga e definitoriu pentru ceea ce fac Andie si Catalina. 

acum ca stiti cine e si ce face Veg Studio dati sfara pe facebook sa afle toti cei interesati. 

Maille Gourmet Dinner

cu maille eram prieten demult, de cand le foloseam mustarul cu miere. apoi am intrat intr-un boutique maille la londra - care arata incredibil de bine -  si-am aflat ca au peste 50 de variante de mustaruri si oteturi. daca nu stiai, au o varianta de mustar cu trufe. 

am inteles insa cat de versatil poate fi mustarul numai dupa ce saptamana trecuta am participat la "Maille Gourmet Dinner"  un eveniment ce a avut loc sub auspiciile lui Joseph Hadad la cochetul sau restaurant Jospeh. 

intrigat de promisiunea meniului cu mustar dar si de semnatura chefului din mana caruia inca nu gustasem nimic am confirmat pe loc invitatia Maille. reprezentantii food masonilor am fost eu si cu Monica. 

la evenimentul restrans au luat parte personalitati din diferite domenii mai mult sau mai putin publice. printre colegii de masa mai apropiati cu care am purtat conversatii enumar pe Camelia Sucu, Amalia Enache, Dana Savuica, Aylin Cadir,  Andrei Isac, Adriana Popescu.

dezlegarea la limba si buna dispozitie a fost asigurata de cateva pahare startegice de moet&chandon

si numaidecat am sarit parleazul discutiei de la las fierbinti tocmai la plantatiile de ardei ca apoi sa o viram inspre materchef pentru ca numai dupa aia sa o luam pe aratura spre.... dar mai bine sa revenim la oile noastre sau mai bine zis la tartar de ton cu sorbet de mustar - primul fel al serii. 

cu ce? da ai auzit bine cu sorbet de mustar. m-am cam strambat si eu la auzul combinatiei insa marturisesc ca simpaticul chef Joseph a pus laolalta mai multa maiestrie si niscaiva ingrediente cat sa ma lase cu gura cascata si cu promisiunea de a mai reveni la restaurantul dumnealui sa-i incerc meniul zilnic. 

sorbetul in sine a fost cu adevarat o descoperire si se potrivea cum nu se poate mai bine cu tartarul de ton pe pat de avocado, excelent executat. ca sa intelegi unde a dus gradul de complexitate iti spun doar ca motzul negru de pe farfurie este ceapa caramaelizata timp de patru ore amestecata cu cenusa de vinete - coaja aia carbonizata de la vinetele coapte. complicat zic,  nu? 

a urmat john dorry cu spanac, mousse de sofran, icre de somon si trufe negre. nimic simplu nici aici, asa-i? mustarul a fost inca odata bine integrat in sosul cu sofran astfel ca sosul a fost gustos si nu a parut un sos chinuit care sa ascunda si niscaiva mustar. inca cateva puncte pentru chef Joseph caruia i-as scade insa un punct pentru ridichea galbena care era nesarata si cu o textura usor nepotrivita pentru finetea generala a preparatului. deh, ce sa fac defect profesional :) 

defect care apare si se acutizeaza cu cat vizitezi restaurante din ce in ce mai bune si mai pretentioase. nu mai devreme de doua saptamani am facut praf meniul de la Jamie Italian din Londra si am carcotit indeajuns pe marginea meniului de la Dinner by Heston dar asta o sa va povestesc in episodul urmator. 

revenim iar la un nivel cat se poate de inalt cu  piept de rata, mere caramelizate, piure cu busuioc si sos porto cu tonka. pieptul de rata a fost foarte bine gatit iar combinatia a fost armonioasa. 

daca nu stii ce-i tonka nu te impacienta nici eu nu am stiut pana in seara aia. 

boabele de tonka seamana cu boabele de cacao ca aspect insa se pare ca au o aroma de vanilie, caramel combinat cu migdale si scortisoara. pe cat e de buna si de cautata aroma de tonka in toata lumea pe atat e de rara si pe alocuri interzisa :))

tonka contine courmarina - o aroma care consumata in cantitati mari (exagerat de mari as zice) provoaca anticoagularea sangelui. motiv pentru care FDA-ul american a interzis-o prin anii '50. odata cu explozia bucatarie avangardiste tonka a reintrat e sub pielea chefilor din intreaga lume iar aroma ei delicata se foloseste ca si in cazul trufeleor: dintr-o boaba de tonka poti sa aromezi 30 de farfurii. prin 2006 celebrul restaurant Alinea a fost vizitat de FDA pentru ca chef Grant Achatz a indraznit sa foloseasca niscaiva tonka prin farfuriile sale :))) 

desertul a fost signature dish Joseph Hadad: chocolate bar - financier cu cirese amarena, alune, migdale, crumble de dovleac si inghetata beurre noisette. din nou la inaltime! multumit pe deplin de experienta Maille Gourmet Dinner pe drum spre casa am tras doua concluzii: mustarul Maille poate fi extrem de versatil si trebuie sa vizitam cat de curand restaurant Joseph.

gramma - vinul conversatiei

in compania unui grup eclectic am vizitat zilele trecute crama gramma din iasi. doua zile de veselie, voiosie, vinuri bune si conversatie spumoasa au legat prietenii ca doar na, asta-i rolul vinului. aventura de la gramma a strans laolalta bloggeri de vin - bogdan, dan , mihai , comercianti de vin - ionut, bloggeri de food - mazi,  oana si de fashion - laci, ioana, sandra  plus multi altii pe care spre rusinea mea n-am retinut cum ii cheama, in mare parte si datorita aligoteului de 2014. 

cocotata pe niste dealuri la o margine de iasi, micuta crama de numai 34 de hectare este o afacere de familie unde lucreaza deja doua generatii. mai veche decat afacerea este insasi via care pe alocuri depaseste 40 de ani. din discutiile cu pastorul viilor Iulian Teliban principalele soiuri sunt aligote, feteasca alba si feteasca regala. 

poza ciordita de la geta bocse

pe cat e de veche via, pe atat de noua este insa crama si cand spun crama ma refer la partea de vinificatie. nu va puteti inchipui amuzamentul meu si-al colegilor de breasla cand consultantul cramei, Catalin Zamfir - oenolog in cadrul universitatii locale, s-a lansat in explicatii intru lamurirea proceselor micropeliculare si a inflentei levurilor aspura mustului  precum si diferentierea suselor din areal fata de susele interantionale. 

imi muscam buza sa nu rad imaginandu-mi cum ar suna asta: 

" - domnisoara cu sandale romane si fustita imi puteti spune ce parere aveti: cand apar levurile apiculate si cand apar levurile eliptice". mda, eu si imaginatia mea bolnava. 

teama de levuri si fermentatii spontane a disparut usor usor pe masura ce degustarea de vinuri a inceput. si a inceput in mod inedit cu vinurile din tancuri, unele dintre ele deja conditionate altele inca nu. 

am degustat pe rand aligote 2014, feteasca regala 2014, cuve visan 2013 si rose 2014. aligote este soiul care reprezinta cel mai bine gramma si a devenit rapid si preferatul meu.

aligote 2014 are aciditate buna, e proaspat cu note de ierboase si tuse minerale. feteasca regala 2014 te intampina cu aceeasi aciditate ridicata de  mar verde dar aduce in plus note de fructe tropicale coapte si un nas mai floral. cuvee visan 2013 e un amestec de musturi de feteasca regala, alba si aligote care abunda intr-un amestec de note florale si fructe tropiacle. neasteptat de proaspat, poate si datorita alcoolului de 11.8%, are un finish mediu de drojdii si pere. rose 2014 e un vin tanar, mai putin expresiv insa proaspat si vioi. interesant in cazul lui  este faptul ca e facut din mai multe soiuri de struguri rosii in proportie absolut necunoscuta adica ceea ce specialistii numesc un field blend.

buna dispozitie a continuat si in drum spre hotelul bellaria gazda noastra pe perioada sederii in iasi  

insa a ajuns la punctul maxim la skin music lounge unde, v-ati prins, fetele fashioniste erau ca pestele in apa

iar bloggerii de vin si food fie reflectau la maceratia peliculara prin camera de hotel fie stateau stingheri printr-un colt de masa incercand sa separe aromele primare din paharul de aligote de fumul manos de tigara, motiv pentru care n-au putut fi surprinsi de fotografii de serviciu nicicum. 

vivo food  sunt  cei care au asigurat burgerul grupului vesel in prima seara 

 iar la castel  masa din cea de-a doua seara.

unde colectivul de oameni ai muncii au lansat si celebrele lampioane de iasi care au starnit teama oamenilor pasnici din chisnau. se zvoneste ca imediat dupa lampioanele au impanzit cerul televiziunea de stat din chisinau ar fi dezmintit stirea cum ca "ne ataca rusii".

poate ca cea mai neasteptata surpriza a fost - pentru mine - viziata la complexul din fata mallului palas. daca pe drum respingeam cu ardoare vizita la un mall: inca un mall! ce poa' sa fie acolo si n-am mai vazut. da-l incolo, mai bine vedem altceva; cand am ajuns la fata locului mi-am dat seama de ce tot insistau iesenii sa vedem locul cu pricina. 

marginit de o latura de palatul culturii si pe celelalte laturi de mall-ul propriu zis, parcul din mijloc mi-a adus aminte de versailles. 

salut cu mana pe chipiu arhitectul care a pus la un loc pajistea pentru copii, gradinile super intretinute, cafenelele, beraria germana, teatrul de vara, fantanile arteziene intr-o armonie extraordinara. rar m-am simitit atat de bine intr-un spatiu public. chapeau!

#vinlaiasi este un eveniment initiat de Gramma, cu sprijinul Hotel Bellaria, Vivo Fusion, Restaurant Castel, Club Skin si Vinescu.ro

Urmareste live Food Bloggers Conference

daca esti interesat de fenomen, azi poti urmaril live pe linkul de aici cu ce se mananca food bloggingul. 

in primul calup, de la 12.30,  isi vor da arama pe fata Monica de la Foodie Family, Andie de la Andie.ro, Ana de la Easypeasy si eu, moderati de maestrul de ceremonii Florin de la Crazy Mother Cooker.

in partea a doua, de la 14.30, moderata de Manafu, vor dezbate Ana Sipciu – Industry Manager, Google, Larisa Petrini – Managing Partner, Saatchi & Saatchi, Radu Dumitrescu – fotograf culinar, Grey Wolf, Alex Negrea – Head of Facebook Department, Spada

pauza. 

de la 16:45 - Blog Heroes: Adi Hadean, Anca Feodor, Mazi si Codruta Popa sunt tinuti in sah de Marius Tudosiei. 

daca nu ati apucat sa fiti unul din cei peste 200 de inscrisi din sala, conferinta o puteti urmari live si pe siteul oficial al evenimentului. 

ati ghicit totul se lasa cu un after party, de la 19.30, unde se intra insa numai pe baza de invitatie. urmareste contul meu de instagram, comenteaza la poze, si te poti alege cu o invitatie. 

Pisa, Atena, Paris sau Barcelona? unde vrei sa te trimit ?

barosani si madmoazele e rost de excursii. una pe saptamana la alegere intr-una din destinatiile din titlu. plus 1000 de lei pe zi. plus 3 premii mari a 25.000 de lei. e, va bagati?

tot ce trebuie sa faci e sa mananci neshte chipsuri Lay's si sa ghicesti care e reteta. deja Puya si Cabral au inceput sa dea indicii.

Post by Lay's Romania.

in calificari, echipa Cabral a mizat pe reteta de pizza peperoncini ceea ce s-ar potrivi cu Italia insa juriul ne-a zis ca ne-am apropiat foarte mult dar nu am ghicit exact. poate ai tu mai mult fler. 

certitudini avem: Italia. banuieli sunt: pizza pepperoncini e pe aproape. nu mai ramane decat sa bagi niste chipsuri cu reteta secreta B si sa ghicesti reteta. ia in calcul ca trebuie sa contina si ingredientele astea: rosii, ceapa, branza, patrunjel, piper, ardei iute. 

daca crezi ca te-ai prins intra pe www.retetelays.ro si inscrie-te. apoi fa-ti bagajul si pregateste-te sa alegi: Pisa, Atena, Paris sau Barcelona? 

io as lua clar Barcelona.... sau poate Paris ca e misto pe vremea asta. in Atena e si mai cald ... greu si cu alesu' asta. parca-i mai usor sa ghicesti reteta. 

Provocarea Lay's

Curierul grasut baga capsorul sfios in birou precum vecina de la trei cand se duce la administratia blocului. Se poate? Am o scrisoare si un pachet de la Cabral pentru tine.

Pen’cine? Pentru mine? Hait, zic! Desi m-ascund cum trebuie dupa monitor sa vezi ca ma loveste isteria cu gheata, ligheane si galeti.  Dar nu, am noroc. Pe pachest scrie “Lay’s ghiceste-i numele”

In misiva, Cabral ma anunta ca Lay’s lanseaza 3 retete secrete si ca el si Puya le-au primit in avanpremiera – tre’ sa stii campania cu Puya si Cabral, nu? – dar nu-i chip sa le bangheasca motiv pentru care fiecare si-a facut o echipa de 5 oameni care sa-l ajute sa identifice mintenas retetele. Iar eu, ca om cu gusturi antrenate sunt invitat sa-l ajut sa castige competitia.

De gustat le-am gustat pe toate insa treaba nu-i asa simpla cum crezi. Io-te astea-s pungile:

Am io o idee cam ce-ar fi fiecare insa parca nu-s sigur-sigur ca le-am nimerit. Acu’ e mandria mea de specialist in joc. Tre’ sa rezolv dilema.

In treaba asta nu sunt singur, ci in echipa cu: Andreea Ibacka , Andrei Crivat , Andi Carlan, Andreea Stan; echipa cu care tre’ sa concepem trei retete care sa se apropie cat mai mult de retetele noilor Lay’s. Cooking session-ul se va desfasura la Covasna, pentru a gati chiar cu cartofii crescuti special pentru chipsurile Lay’s. Ferma lu nea Peter de unde vom lua cartofii pentru gatit, este una din fermele care cultiva acesti cartofi. Este ca te-am facut curios? Io unul sunt si abia astept sa vad daca cartofii astia sunt diferiti de astia de aia de la piata.

Acu’ sunt sigur ca voi castiga pentru ca imi doresc mai mult victoria dar mi-e frica sa nu tina arbitru cu ei ca ma azuit ca e unu tzacanit : crazy mother cooker.

Ne auzim de la Covasna. Over. 

jw steakhouse@marriot - batalia celor noua fripturi de vita

acum vreo doi ani, chef-ul de la marriot, nicu,  ma invita in bucataria lui sa ma cucereasca si sa ma introduca in arta fripturii de vita perfecte.   

aseara,  prietenul meu nicu, m-a invitat sa gasim diferentele si sa alegem a mai buna friptura din carnuri aduse din toate colturile lumii.

timp de vreo luna de zile ai posibilitatea (rara, zic eu) sa degusti la cel mai bun steakhouse din oras, "crema" fripturilor de vita de pretutindeni si sa-ti alegi odata pentru totdeauna preferata ta.

nucleul de combatanti de acum doi ani s-a pastrat.  monica, florin, mazi, manafu si subsemnatul si-au unit fortele sa biruiasca in lupta cu cele noua halci de carne din usa, polonia, argentina, noua zeelanda, uruguay, scotia, brazilia, irlanda si australia. lupta a fost crancena si s-a dat de-a lungul a vreo trei ore. cu cutitul in dreapta si furculita in  stanga am taiat si am muscat din dusman in zadar... am infrant...

fripturile au chemat in ajutor aperitivele: ba un soft shell crab moale si crocant in acelasi timp,

ba niste paine pufoasa si calda cu unt.

plus o salata de cruditati cu ceapa prajita,

niste salata iceberg proaspata cu un dressing blue cheese minunat,

si chiar si un dip de spanac si anghinare cu niste nachos si cubulete de rosii asezonate.

primul asalt a fost greu si-a durat vreo jumatate de ora. ne-am unit puterile, ne-am curatat papila care cu un mint julep, care cu un prosecco, care cu un sauvignon blanc de cursa lunga

sau cu un cupaj reusit de cabernet sauvignon si merlot.

parea ca reusim. povestile curgeau frumos, depanam amintiri, impartaseam excursii, faceam planuri. pana sa tragem aer in piept s-au aruncat in lupta si fripturile. sfaraind, calare pe plita incinsa si cu steagurile in mana,

insotite de celebra crema de spanac cu smantana si parmezan.

ne-am regrupat, cu paharele de vin in mana si ne-am asezat sa discutam strategia. braziliana parea mai atzoasa, scotiana mai cu gust de staul. uruguayana in schimb a prins aroma mai pregnanta de grill. pe primele locuri insa, umar la umar, am hotarat cu totii ca stau americana si poloneza(da, poloneza!).

americana, marmorata superb insa si poloneza frageda si suculenta. n-as sti sa le despart. la mica distanta de ele vin trioul argentina, noua zeelanda si australia - cu calitati incontestabile si cu un plus parca pentru argentina. irlandeza la mijloc, neutra, nici prea prea nici foarte foarte...

poate ca ar fi bine ca pe viitor sa gasesti in meniul restaurantului un platou cu trioul america-polonia-argentina, in cantitati mai mici astfel incat sa te bucuri de avantajele fiecarei fripturi in parte

numeric mai putini, am hotarat sa ne predam cand au fost aruncate in lupta si  deserturile. impresionantul cheesecake

si un platou asortat cu de toate...

interesanta, incitanta si poate unica ocazia care mi s-a oferit de a pune pe farfurie carnuri din toate colturile lumii si de a le degusta comparativ. nu stiu cum ai putea avea aceasta sansa daca nu te duci pana pe 31 iulie(cand se incheie aceasta promotie) la jw steakhouse. si nu te du ca noi in dezavantaj numeric, adu macar 8 prieteni, asa, ca sa fiti unu la unu in lupta.