luni, 21 februarie 2011

aventuri cu coaste la cuptor si cartofi copti


cu gandul la coastele de la salm brau  am facut o vizita la macelar care mi-a croit cu pricepere cateva exemplare sa am cu ce exersa weekendul ce a trecut.

imaginadu-mi cum le-au facut prietenii austrieci, am facut un sosul barbeque,  am frecat coastele cu sos si le-am dat la cuptorul incins. separat am bagat cativa cartofi la copt. din cand in cand, ca sa nu se usuce coastele, le scoteam sa le ung cu sos iar apoi, de lene, l-am turnat pe tot in tava cu coastele.

dupa o ora si ceva cartofii erau numai buni, insa sosul de la coaste care continea destuuuula miere a inceput sa se caramelizeze si sa se lipeasca de tava. fortat de imprejurari le-am scos la aer, sa nu prinda gust amarui de la zaharul ars.

au iesit foaaaarte moi, insa si mult prea dulci ca sa semene cu originalul din viena. e clara treaba c-am pus prea multa miere si ca nu trebuia sa torn tot sosul in tava.

oarecum dezamagit ca nu mi-au iesit din prima (si dupa ureche) mi-am promis ca o sa incerc pana-mi vor iesi, asa ca daca aveti ceva sfaturi,  recomandari va rog lasati un comentariu si va voi fii vesnic recunoscator :)


ingrediente: 
- coaste de porc
- cartofi
- ulei de masline, sare, piper, boia dulce, miere, sos de chilli dulce-picant

coaste la cuptor cu cartofi copti
- fa un sos din 4 linguri de ulei de masline, 2 linguri de soia,  1 lingura de boia dulce, un praf de piper, 2 linguri de miere si 6 linguri de sos de chilli dulce-picant. 
- unge coastele cu acest sos si da-le la cuptorul incins cam o ora. din cand in cand mai unge cu sos
- separat baga cativa cartofi la copt, frecati cu ulei de masline, sare, piper si o lingura de boia dulce.

13 comentarii:

  1. dar arata fenomenal! eu zic asa: ia fa tu inca un rand in aprilie, si noi degustam si ne dam cu parea ;)

    RăspundețiȘtergere
  2. doar o sugestie :) : poate trebuie sa le amesteci de la inceput cu tot sosul si sa le acoperi in prima parte a coptului cu niste folie. doar in ultima parte sa le lasi descoperite, sa se rumeneasca.

    RăspundețiȘtergere
  3. @zaz discutam :)

    @zana chestia e ca eu i-am pus cam un pahar de sos care l-a inceput a umplut bucataria de arome placute, dupa care a inceput sa scada , dupa care a inceput sa se caramelizeze si sa miroasa a zahar ars :))

    asa ca ma gandesc ca si cu folie si fara tot nu trebuia sa torn sosul cu miere :) . oricum , notez ideea.

    RăspundețiȘtergere
  4. Dacă-s mai zdravene poţi să le fierbi înainte într-o apă cu foi de dafin, boabe de piper, cuişoare, sare şi ce mai crezi de cuviinţă. Apoi le ungi cu, de exemplu, un sos din oţet balsamic, ulei de măsline aromat sau simplu, usturoi zdrobit, cimbru, busuioc, cuişoare, fulgi de ardei iute şi ceva din apa în care un fiert. Eu le dau la cuptor cu trei sferturi din sosul ăsta, iar o parte o ţin caldă într-un ibric şi le mai "spăl" din când în când până se rumenesc.
    Cealaltă variantă e să la ţii la marinat o zi, două, trei, până nu mai rezişti :) şi apoi să le pui la cuptor, întâi sub folie să se înăbuşe şi frăgezească şi-apoi fără, să se rumenească.
    Partea cu caramelizarea se întâmplă de la oţetul balsamic; fo' mo' stickiness poţi să adaugi nişte zahăr brun - nu e atât de dulce ca cel alb - sau un tip de miere la fel, mai puţin dulce - de exemplu de salcâm şi parcă şi de salcie.
    Pe subiectul ăsta (şi nu numai) recomand blogul lui Hădean, care-i un fel de ribs Jedi :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Coastele sunt manacarea mea preferata, nu-ti inchipui ce pofta mi-ai facut.
    Sper sa gasesc diseara cand ies de la munca sa cumpar de undeva si sa incerc reteta. Sa vedem daca imi ies la fel de apetisante.

    RăspundețiȘtergere
  6. @ciusca le-am cerut la macelar, sa mi le faca numai bune de cuptor si-am scapat de fiertura.

    nu prea am rabdare de marinat asa ca prefer prima parte cu sosul descris de tine.

    intrebare: sosul din tava nu a prins a se carameliza inspre a se arde? daca nu, inseamna ca am avut eu temperatura prea mare in cuptor...

    pana una alta o sa verific si la hadean. thanks:)

    RăspundețiȘtergere
  7. @mihaela poti sa incerci si varianta propusa de ciusca. sau varianta mea cu temperatura mai mica si mai putina miere:)

    RăspundețiȘtergere
  8. Lucrurile sunt diferite în funcţie de cum coace fiecare cuptor, de temperaturi, de cantitatea pe care o gătim etc.; de la o prepare la alta o să îţi dai seama dacă şi ce trebuie să modifici/adaptezi. În cazul de faţă aş zice că dacă începe să se usuce prea mult situaţia în tavă poţi să pici nişte apă fierbinte - asta în cazul în care nu mai ai nişte sos/marinată caldă de back-up. Apa nu va dilua sosul, aburul va ajuta la gătit, aşadar no remorse, no regrets :)

    RăspundețiȘtergere
  9. fix asta cred ca ar trebui facut: sa inlocuiesc apa pierduta prin evaporare. merci pt sfaturi.

    in alta ordine de idei, n-ai mai raspuns la ultimul mail :)

    RăspundețiȘtergere
  10. cum de la macelar? ca am si eu o macelarie pe-aproape, dar...what you see is what you get; prin alte parti se poate dialoga cu macelarul? stiam eu ca nu stau in cea mai buna zona a Bucurestiului:)))

    RăspundețiȘtergere
  11. nu conteaza zona, ci omul. al meu e de treaba si ma sfatuiesc cu el cand vreau sa cumpar cate ceva.

    si da, face cam ce vrea clientul: toaca carnea pe care o aleg eu, dezoseaza puiul daca-i cer, imi taie bucati de carne de care am eu nevoie etc.

    dar mie nu mi se pare ceva extraordinar, ci mai degraba normal.

    eu zic ca e cazul sa-ncerci alta macelarie :)

    RăspundețiȘtergere
  12. Tare treaba! Am sa incerc si eu ! Si mie imi plac soatele asa ca gust si ca strategie de mancat! Sa culegi carnea de pe oase!

    Mie mi-au placut si coastele de oaie la gratar (la vara am sa incerc sigur, scot mici din portie) .

    http://vladubucataru.blogspot.com/2011/02/bucataria-tunisiana.html

    RăspundețiȘtergere