marți, 31 ianuarie 2012

bouquet 2010, istoria bez kray


un vin rosu dintr-un soi tipic bulgaresc, daca-i poti spune asa unui vin facut de italienii de la eduardo miroglio,  numit "bouquet". se zice ca bouquet e un hibrid de pinot noir cu mavrud facut de bulgari prin anii '50. cum mai nou, si la ei, ca si la noi, unii producatori sunt in cautarea identitatii nationale, s-au apucat cativa sa replanteze soiuri neaose de care n-a auzit nici vantul, nici pamantul. daca or avea succes, numai timpul ne va dovedi. 

exemplarul aici de fata costa cam 30 de lei la metro ruse si nu-s bani aruncati pe fereastra. e un vin bun cu tanini moi, accent pe fructe de padure si corp mediu, fara pic de lemn. usor de baut,  oarecum in stilul lumii noi.  numele s-ar traduce prin "poveste fara sfarsit". nu pot sa nu remarc eticheta cu motive populare stilizate, lucrata in conditii grafice deosebite. inca o bila alba pentru industria de profil bulgareasca care dpdv ambalaje (sticla, dop, eticheta, capison) si-a periat mult portofoliul.  


luni, 30 ianuarie 2012

creier de porc pe plita



nu era ignatul, ignat, daca nu ne facea bunica creier pe plita cu paine prajita. bataie era pe el, intre noi copiii si niciodata nu era indeajuns.

azi il fac numai daca gasesc creier proaspat la macelarie. e simplu de facut, rapid si merge de minune cu-n vin rosu si nitica paine prajita. pofta buna.

ingrediente: 
pentru doua persoane. timp de preparare: jumatate de ora. 
- 400g creier de porc
- piper alb
- sare de mare
- hartie de copt

creier de porc pe plita
- scufunda creierul in apa rece cu gheata timp de cinci-zece minute. vrei sa fie ferm sa-l poti curata de pielita de la suprafata. pune-l la scurs intr-o strecuratoare mare.
- pune pe o coala mare de hartie de copt un praf de piper alb si sare de mare. pune creierul scurs de apa intr-un strat uniform. sareaza si pipereaza. inchide coala formand un fel de plic. 
- da la cuptorul incins la 200 de grade vreme de 15 minute sau pana este gata, in functie de cuptor. este facut cand nu mai are niciun pic de lichid si are consistenta unui pateu de casa.

sâmbătă, 28 ianuarie 2012

bruschetta cu gorgonzola, nuci si pere & marselan 2010, domaine boyar


ger, zapada, noapte, vifor, cuptor, paine, gorgonzola, nuci, feliute de para, vin rosu, caldura, fericire, canapea, filme. noapte buna. 


domaine boyar, important jucator pe piata bulgareasca si mare exportator in uk, a luat nastere imediat dupa caderea comunismului in '91. in 2011 a aniversat 20 de ani motiv pentru colectia de fata. trei soiuri nu foarte cunoscute: mavrud, caladoc si marselan toate 10€ la raft in metro bulgaria. sunt vinuri aniversare, lucrate,  peste media vinurilor produse de ei. sta dovada si sticla frantuza cu suport adanc pentru deget, eticheta de calitate. dopul de pluta tras in ceara sugereaza ca se preteaza pentru imbatranirea in sticla. enciclopediile spun ca marselan e un soi hibrid obtinut de francezi in apropiere de marseillan din incrucisarea cabernetului cu grenache. s-a cautat prin imperechere ca noul soi sa preia structura cabernetului si fructozitatea grenachului insa s-a obtinut mai degraba o medie aritmetica a calitatilor decat un buchet de calitati.

pana la exemplarul de fata nu m-am intalnit cu soiul, desi am auzit ca ar fi cultivat si in romania la segarcea. eu l-am gasit destul de aproape de cabernet. culoare rosie inchisa spre visiniu, se lasa greu pe pahar. e plin, e cu mure, cu baric, condimentat pe final. minunat cu nuci coapte si gorgonzola. foarte bun raport calitate-pret. 

joi, 26 ianuarie 2012

3ha sable noble, cabernet sauvignon&merlot&feteasca neagra


aseara, nefericirea m-a purtat pe la posta. viscolul mi-a trantit usa cu pocnet, mai-mai sa sparga geamul. mosul din fata mea, trei-geci-si-fes-cu-ciucure, ma salveaza fara sa vrea: lasa tata ca nu-i ca-n '54! atunci sa fi vazut! pai nu mai puteam sa deschid usa casei de nameti. si cand am iesit unde crezi ca ma aflam? 
in curte, imi statea pe limba. pe-o masina. da domne', o masina din asta mica, c-asa era de mare zapada. pai stii cum am dus-o noi in iarna lui '54? cu doua damigene de vin rosu adus de tata-scoru de la murfatlar!
poate-as fi scapta de gerul din '54 si de privelistea ultimilor doi dinti din gura lui trei-geci-si-fes-cu-ciucure daca posta romana ar fi livrat scrisori in loc de biletele din hartie de ziar, care te-anunta ca ai primit o scrisoare (moooriii, posta romana!). in timp ce faceam temenele la ghiseul din sticla mata cu gratii de plasa de buzau, mosul imi facea genealogia. din fetesti? de-al cui din fetesti? nu-l stii pe-un leat de-al meu, unu' gavrila? am facut armata la vantori de munte la predeal. zici ca nu-l stii, ai? am fugit prin nameti de posta romana si de predeal si-am ajuns acasa cu imaginea celor doua damigene de murfatlar in cap. 

la ultima vizita la murfatlar am primit cupajul asta de cabernet, merlot si feteasca. tanini moi si catifelati, fructe rosii, pielarie, poate si niste pruna. dupa zece minute ii dispar alcoolii volatili si devine un vin remarcabil, poate printre primele trei la categoria vinuri rosii sub 30 de lei. vi-l recomand cu caldura, chiar daca n-aveti zapada mare, ca-n '54. cum o fi fost domne' in '54?


miercuri, 25 ianuarie 2012

restaurant phill, bucuresti



sursa: cosmin dragomir
arhitect: nuca studio
prin octombrie rasfoiam un site strainez de arhitectura si design cand, shpaaam, m-au lovit in frunte pozele de mai sus. phill restaurant, bucharest by nuca studio. poaaa, mi-a cazut moaca instant. unde mah, la noi in tara si mandea n-a auzit nimic? m-am zbatut pe valurile netului vreo juma de ora fara sa gasesc nimic si-apoi tarrr telefonul. era prietenul meu neamtz, alzheimer.

ape-ape, saptamana trecuta citeam pentru a 874 oara anuntul de la cotul strazii: "principesa magiei albe, doamna argentina, face si desface, leaga si dezleaga ..." cand bazbaz telefonul! nu, nu era prietenul meu neamtul,  era un mail: stimate domn.... alea,alea...va invitam, restaurantul phill din pipera .....design inovator, mancare buna .... va asteptam.... .  phiii, gand la gand cu bucurie!  pai sa nu-i dai tu cls-ul sau garsoniera lu' doamna argentina? cum a legat ea luna octombrie cu ianuarie, siteul de dizain cu restaurantul si pe oana cu pepe! e lumea rea si invidioasa domne' ...

cum nu pot sa ma opun magiei albe, ca uite ce-a patit saracu' pepe, confirm invitatia si-ntr-o seara, saptamana trecuta, m-am prezentat frumos cu consoarta si plovarasul meu al' bun la carciuma. da, are si parcare. intrii, pe dreapta garderoba, uite locul de joaca pentru copii,

 sursa: nuca studio
aia trebuie sa fie o cafenea pentru cei ce stau cu geana pe-aia mici,

 sursa: nuca studio
uite aici si pe elefantul phill intins pe doua etaje, care asculta muzica la ipod si-i supravegheaza pe cei mari. 

sursa: nuca studio

de sus, parintii poa' sa traga cu ochiul la ce damage fac juniorii la parter,

sursa: nuca studio
atmosfera-i  placuta si calduroasa. instant m-am gandit ce-ar merge aici un brunch-lunch din ala de duminica, de la pranz pana seara. cativa kinderi tropaiau in soseste printre mese iar lumina movrozalbastragalbena te-apuca de dupa gat si te relaxa dubios. 


meniul te plimba prin toate continentele. din franta uite niste foie gras, din japonia ia niste sashimi, o supa din thailanda, o friptura de vita argentiniana.... ai prins ideea. vinurile, foarte bine alese, pe acelasi model: cateva varfuri din fiecare tara care conteaza in industrie.

m-am inmuiat ca untul cu trufe pe care l-am pus pe painici fierbinti cand am vazut ce-i poate capul lui phill. deci asa jucam cu trufe in deschidere, da?


buun! am contracarat  cu-n pinot grigio valdadige 2010, santa margherita - un fel de messi al pinot grigio-ului in restaurantele italienesti si nu numai. cei de la santa margherita au revolutionat vinificatia acestui soi de struguri cand s-au apucat sa vinifice acest strugure rosu-ruginiu in alb, dupa metoda vinurilor din zona champagne. si-au facut vinul asta usor de baut, proaspat, cu alcolii foarte bine integrati si nas de mar auriu.


enervat, elefantul phill a aruncat artileria grea in lupta si-a raspuns cu un excelent foie gras cu chives si lime,


un tartar de ton cu avocado si chives de zile mari, cum rar gasesti in Bucuresti,


o friptura de vita argentiniana medium rare cu unt, lamaie si coarne


hribi proaspeti de padure sotati la tigaie cu rosii cherry


si un mix de fructe de mare bune-de-tot, perpelite la tigaie cu muult usturoi.


cand am terminat sticla de vin am crezut ca s-a potolit si phill. probabil ca elefantul asculta just can't get enough pentru ca n-am apucat sa las  paharul jos si jur ca din senin au rasarit un sorbet de fructul pasiunii dulce-acrisor si racoritor precum si un fondant au chocolat cu inghetata de vanilie si miez de ciocolata fierbinte.
am vrut sa-l enervez pe phill si sa le las in farfurie dar pus si simplu nu am putut. mana-mi mergea robotic spre farfurie, limba lingea lingurita si procesul se repeta fara sa pot face nimic. lumea zice ca mai scoteam si cate un mmmmm ici si colo.


 strange feeling bro'! e numai mana principesei argentina, va zic!

nota 9 din 10
nota de plata medie: peste 150 lei de persoana (cu vin)
restaurant phill,  strada potcoavei 120, bucuresti
telefon: +4 0743.172.017

joi, 19 ianuarie 2012

aveti cutite de taiat porcul?


paris, rue roquillière 51, e. dehillerin - spécialiste du matériel de cuisine depuis 1820. deschid usa, intru. eee, prietene stii senzatia aia cand intrii in sopron la tac'tu mare si nu stii un' sa te uiti mai intai? atlantida daca gaseam si n-as fi fost mai extaziat! capu' girofar,  picioarele umblau singure prin magazin. uite si aici voila si colo, pardon, merci musiu, c'est tres jolie, stai sa nu daram ceva... oale si tigai de cupru, zeci de modele de cutite, site, strecuratori, facalete, palete, capace, forme de patiserie, tavi de copt, polonice, linguri, steamere stai c-am obosit.


de 200 de ani vand jmecherii de bucatarie pentru carciumari, a se citi profesionisti. magazinul e plin de turisti japonezi care bling-blitz te-au si tras in poza. oooo, oaaa julia child favorite shop! oh yeah, da-te la o parte ca am treaba. uite un cutit de taiat balene,  colo sha uite-o sabie, o fi al napoleon? nuuu, e pentru taiat capul la somoni, maaama ce somoni au astia? somoni? in franta?


iote-te raftul de cutite! pai sa fie cateva sute. na belea! hai sa trec mai incolo, aha, aci' sunt tingirile, tigaile, cratitoaiele de fiert dulceatza sau pe scaraoschi, ptiu pisca-ti limba!



uite si linguroaiele cu care mesteci in dulceata, niciuna n-are pret, are cod. de ce n-are pret? ca-s mii de articole in magazin si nici tac'su lu' scaraoschi nu le tine minte. te duci frumusel la capu' raftului si te uiti in catalog dupa cod si afli pretul. c'est ne pas dificille arunca un artemis batran cu parul strans in coada mare de cal unui american cu camera de luat vederi si zeci de buzunare la geaca si pantaloni. oare ce-o face cu atatea buzunare? 




trec repede de supiere si strecuratori ca astea-s mari si nu incap in geanta, oare ce-or zice pe aeroport cand m-or vedea cu niste cutitoaie si vreun polonic de un metru?! sigur nu trec in partea ailalta fara sa ma scarmene in bagaje...


uite pe randul asta si sunt si sosierele si tigaile de cupru, mda arata bine, dar scumpe frate! sa mor daca nu pun mana pe niste mustaciosi cu palarie din hargita si ii tin ostateci cu tot cu carutza pana-mi fac neshte oale de 300 de euro bucata.


uite aci e sectia le creuset. alte sute de euro. oare nu stiu oachesii sa faca si  d-astea de fonta? frumoase, grele da te tin o viatza, daca nu traiesti mult.


mai cobor un nivel in pestera lui ali baba. doamne, cate sunt. imi ia o ora sa cercetez si nivelul asta. timpul zboara, ce ma fac, ce ma fac, e patru si-astia inchid la sase. m-ascund aici poate nu ma gaseste nimeni! oricum la cat e de mare nici ali baba nu mai stie sa iasa de aici...


hait, n-a c-am ajuns si la tigaile de otel. de acasa planuiam sa iau una. oooohoo da e grea. coada de metal, poti s-o bagi si-n cuptor. nici nu-i scumpa, 50 de euro. apuc de coada una din colectia c-o albina si plec uitandu-ma de sus la un cuplu de suedezi care vazandu-ma cu aerul asta de om  hotarat care stie ce face, cerceteaza si ei teancul de tigai cu albina.




trec in viteza de sectorul tavi de cuptor, am deja d-astea, sar de sectiunea cu oale de ciorba, nu-ncap in valiza si urc spre suprafata. ma duc la cutite ca acolo am treaba. vreau sa tai porcul de ignat, sa reinviu traditia cu tuica fiarta si parlitu' porcului cu paie. da stiu sunt nebun ca are carne la magazin cata vrei, dar eu nu, nu vreau carne, vreau sa simt mirosul de parlit, sa jupoi io niste sorici si sa-l rontzai cu sare. uite ca de mic beam tuica, acu se explica....

 

la etaj, artemis are halat albastru cum avea maistrul de la atelier din scoala generala. e clar, e specialist, daca vrei ceva pe el trebuie sa-l intrebi. ma scobesc de niste franceza, care-i uscata si scofalcita, cine naiba a mai parlit ceva de cand am terminat liceul? nu merge. incerc ceva in engleza, artemis se uita peste ochelari yeees i speak un peu englais, mais quest que vous voulez? pai nene vreau sa tai porcul de ignat s-am nevoie de cutite special pentru treaba asta. cum ar fi de macelarie, de dezosat, de transat, filetat intelegi matale? nu, nu de la macelarie d-ala viu care zburda prin curte. artemis il striga in ajutor pe michel, le manager, mon dieu musiu vrea sa ia gatul la porc ai mai auzit asa ceva? oare are voie, tu ce zici michel? michel isi aranjeaza mai bine halatul si cere explicatii bulbucindu-se la mine. clientii au ramas la casa, casa e parasita, toate halatele au facut roata in jurul meu sa le zic cum se face cu porcul. un italian se inghesuie si el poate prinde ceva din zbor. 
si-ncep cu legatul de picior, injunghiatul, parlitul cu paie, cum adica parilt cu paie? uite asa cu paie de grau ca sa prinda gust bun. stiu ca la voi se opareste ala nu-i sorici bun cat oi zice tu...
p-orma il speli frumos, il razui, il dai cu sare si-l acoperi cu saci ca sa se inmoaie mai bine soriciul. numaidecat il pui pe burta, ii tai capul de jur imprejur nu inainte sa-i faci o cruce crestineasca in frunte, cum mi-a zis mama, pesemne ca e doamne doamne atent si nu vrem sa-l suparam ca i-am diminuat din efectivele de porcine. 
p-orma il tai pe spate de-a lungul sirei spinarii si-ncepi sa-i scoti suncile, p-orma picioarele din spate, apoi alea din fata.... eheee, asta nu-i treaba usoara. michel ridica sprancenele, a mai auzit el odata cand era copil ca s-ar fi taiat si pe la el pe langa lyon dar de vazut n-a vazut. stai ca stie si italianu ca la el in sardinia inca mai sunt care taie porci da el a plecat demult din sardinia si mai stie ca si in croatia se taie ca a vazut intr-o vacanta cand a fost la schi. 
da michel, am mai taiat cu bunicul in fiecare iarna dar n-am fost eu vioara-ntai eram doar asistent. da acu'il tai io si m-ajuta tata. ajungem iar la cutite si michel ma ia parinteste dupa umeri si porunceste lu artemis s-aduca cutitele alea bune din otel carbon nu d-alea stralucitoare de turisti. adu si un masat de ascutit d-ala ieftin pentru domnul.



suedezii freamata la casa de nerabdare vor sa intrebe cat costa formele de prajituri, artemis ii expediaza din poignée la caietul cu preturi de la capatul randului.  italianu lungeste gatu' sa vada de care cutite mi-a adus, poate ea si el d-astea ca si-asa avea nevoie. astea din otel carbon se pateaza daca nu le stergi, nu-s asa fatzoase ca alea din otel  cu molibden, chrome si alte aliaje nobile dar nu tre sa le ascuti din juma in juma de ora ci maxim odata pe zi sau mai rar.  alelalte sunt frumoase, taie la fel de bine dar tre' sa stai cu masatul toata ziua pe ele asa ca de la profesionist la profesionist michel baga mana-n foc ca astea-s de mine.
le-nfige tacticos in dopuri de sampanie sa nu-ntepe la transport le ruleaza in hartie, baga si masatul si tigaia, uite pune si-o penseta de scos oasele la fileurile de somon si face-o factura pour madolin de roumanie. 
iesisem pe usa cand suedezul il intreba pe artemis in ce tara se taie porcul asa cum povestea domnul ca ar vrea si el sa viziteze. 

miercuri, 18 ianuarie 2012

gumpoldskirchen, mandria vinului vienez


gumpoldskircen, rustic country charm for city sophisticates - zice un pliant de la hotel facut de-un copywriter inspirat. sa tot fie vreo cinci - sase ani de cand am descoprit locsorul asta si de-atunci ma trage ata aici, asa cum ademneste africa pasarile calatoare si parndorful romanii scapatati.
cum vine toamna, ma manaca-n talpa si tzusht imi iau zborul spre biserica din gumpold. nu, nu ca sa-mi depun icrele, ci ca sa degust(a se citi pana dimineata) minunatele vinuri din zona asezonate cu mancaruri sofisticate despre care amintea si pliantul de la hotel. 

 sursa foto: winzer hotel
an de an trag la acelasi hotel, winzer, al mai dragutz din sat, cu camere care poarta toate nume de, cum altfel, soiuri de vin. prima data am stat in camera chardonnay si mi-am baut mintile cu un riesling genial, ultima oara am nimerit mai bine: am stat in camera gruner veltliner si am baut cu spor .... ati ghicit, un cupaj rosu - despre care poti sa povestesti si nepotilor. gruner veltliner-ul l-am luat la pachet, asa, ca sa nu dezonorez camera, hotelul si minunatele gazde. si bine am facut.

sursa foto: winzer hotel
fa pa dracu-n patru si scoala-te mai devreme de 10 ca sa prinzi minunatia de mic dejun de la hotel. numai pentru asta si-as veni pe jos pana la viena. sase feluri de paine de casa, 10 tipuri de branza cu/fara mucegai, cu nuca, piper sau verdeata, gem de struguri facut in casa, foie gras si pate de porc facute in casa, prosciutt crudo, patru tipuri de oua si omlete, fresh de grefe, portocale si nectar de caise, 'nspe tipuri de ceaiuri sub forma de piramida si cireasa de pe tort, oh daaaaa, dumnezeu e austriac!,  espresso gratuit

[ nu stiu cum se face ca-n industria hoteliera nu-i nimic mai de pret ca espresso. poa' sa-ti dea cateva sticle de apa-n camera gratuit la intercontinental in paris, poa' sa-ti dea o sampanie la crowne plaza in times square da nu care cumva sa speri sa primesti un espresso la micul dejun! 0.80 centi pe strada in italia, ba chiar 0.5 daca esti chitibusar si stai sa cauti dar la hotelurile de staif e lucru mare! cand aud: i'm sorry but for espresso you have to pay extra, pica ceru' pe mine! am incheiat paranteza.]

o straduta pietruita, stransa de case cu salbe de muscate si ghivece cu arbusti se taraie la deal spre primarie, nu inainte de-ati dezvalui unde sfarseau vrajitoarele pe vremea vasnicului imperiu austro-ungar, sub sfanta obladuire a bisericii catolice: la stalpul infamiei.


la marginea satului incep viile bine ingrijite, sursa bunastarii a zeci de producatori locali, care au zeci de audi break. nu-i casa-n sat care sa nu aiba o micro crama, care sa nu vanda vin, care sa nu gazduiasca oaspetii veniti de prin toate colturile lumii si sa nu aiba un audi break.

celei mai bune crame din sat ii zice krug. si-aici vroiam sa v-aduc cu povestea. krug cel mic, pe numele lui de austriac rigid care-nchide carciuma la 12, gustav, a facut ce-a facut si-a modernizat vechea crama, a mutat-o in afara satului si s-a apucat sa faca vinuri meseriase pe care sa nu i le mai cumpere turistul neamtz la pret de cola. iac-asa a scos un senzational pinot gris cu care-a batut toate pinot gris-urile din italia in 2007 la un concurs de profil. 


cuve-ul die versuchung(ispita), e vinovat pentru orele tarzii la care am ajuns in camera, unde nu am baut gruner veltliner. il gasesti atat la el acasa, in crama de pe straduta principala cat si pe meniul  restaurantelor cu staif  din zona vienei. daca te bate gandul sa iei butelca aia mare sa stii ca are fix 18 litri ;)

ispita asta e un cupaj de cabernet sauvignon, zweigelt si blauer burgunder(ultimii doi sunt veri primari cu pinot noir). are o culoare inchisa, plina, densa. striga din sticla ca-i trebuie decantare, iar la carciuma unde am mancat ne-a fost servit decantat, in pahare generoase. are nas frumos de vanilie si fructe de padure iar in gura iti dezvaluie mure si note condimentate, as zice chilli. zer gutt, her gustav!

pentru ca orice are pretul pe care-l merita, daca vrei sa-l bei te usurezi de 25 de euro la crama si de peste 40 la restaurantele de care va vorbeam. si pentru ca batea vantul tare, mi-am uitat pulovarul aici: 


care treci p-aici intreaba de un pulovar bleumarin cu fermoar ;) , ofer recompensa o sticla goala de amarone! nu mai tin minte daca acum sau anut trecut am degustat  cabernetul sauvignon private 2009 si nu mai tin minte daca era mai bun sau nu ca die vesuchung insa ce tin minte e ca am luat cateva sticle de gruner veltliner pentru acasa . 


culmea e ca desi asta valoreaza pe jumatate, 12 euro, mie mi-a placut la fel de mult ca varietatile lui rosii. eh, cine sa-l mai inteleaga pe gustav? varianta 2010 e ierboasa, nitel mineral, usor piperat si cu un damf de marar. bine racit alaturi de niste creveti cu usturoi se ia ca medicament. abia astept sa vina toamna.

ps. heurigen e o taverna austriaca unde se serveste heuriger, cunoscut si in alte tari ca: primul vin,  beaujolais nouveau, novello etc. "heuer = de anul acesta". heuriger poate fi cu precadere alb: gruner veltliner, riesling, neubruger sau rosu: zweigelt, blauer burgunder, st laurent precum si most(must nefermentat) sau sturm(must fermentat) si se serveste pana la 11 noiembrie, dar astazi nu e nimic anormal ca tavernele sa fie deschise tot timpul anului. tavernele mari care pot primi 3-4 autocare de turisti odata, dotate cu crame sau curti interioare, deschid deobicei la date fixe si tot vienezul e la curent cu calendarul lor. tavernele mici pot fi deschise tot timpul anului caz in care au agatat la poarta un manunchi de crengute de pin.
vinul se serveste deobicei la carafa si se consuma ca atare, cu apa minerala - gespritzter, sau cu almdudler si se numeste bauernmischung. nota e deschisa pana la plecare dar pentru mancare te duci la bufet de unde iti cumperi mancare gatita. vei gasi: liptauer brot - crema de branza cu paprica, mezeluri crud uscate, pate de casa, schinken - sunca de porc, mai multe tipuri de branza, schweinsbraten mit sauerkraut- porc crocant la cuptor cu salata de varza, kartoffelsalat, sauerbraten - porc rumenit la cuptor, pre-fezandat in otet.

luni, 16 ianuarie 2012

varza de bruxelles cu friptura de porc in sos de trufe


varza de bruxelles+muschi de porc+sos de trufe=love asta mi-am inscriptionat io cu un briceag pe frigider dupa ce-am facut chestia asta misto. nu stiu daca reteta exista, daca a mai facut-o cineva vreodata dar lipsa ei e o mare pierdere pentru umanitate :))
merge alaturi de un merlot sec. pofta buna.

ingredinete:
- pentru 3 persoane. timp de preparare 20 de minute.
- o caserola de varza de bruxelles proaspata (cred ca are cca 400g)
- 3 fripturi de porc cat palma
- 30g unt - pt verze
- 30g unt + 100g smantana de gatit  - pt sos
- 2 linguri sos de trufe
- sare, piper alb.

varza de bruxelles cu friptura de porc in sos de trufe
- pune pe argaz un grill si o tigaie intinsa la incins.
- in tigaie incinge untul apoi caleste verzele de bruxelles vreme de 5-6 minute pana se caramelizeaza putin. nu le vrei flescaite si moi, le vrei putin crocante. sareaza si pipereaza.
- concomitent pune fripturile de porc pe gril cate 5 minute pe fiecare parte. vrei ca pe afara sa faca o crusta frumoasa iar inauntru sa fie roz si fragede. pe un fund de lemn, taie fripturile in bucatele lungi si groase de jumatate de centimetru. chiar daca sunt roz-roz nu te ingrijora pentru ca se definitiveaza in etapa urmatoare.
- intr-o tigaie intinsa incinge untul pentru sos, apoi adauga carnea taiata bucatele. sareaza si pipereaza. adauga smantana si sosul de trufe. redu focul si lasa sa scada pana cand sosul se ingroasa putin. gata :)

duminică, 15 ianuarie 2012

chardonnay 2011, five climates, boland cellar


un chardonnay din 2011, proaspat, dar cam atat. e un vin corect, fara defecte dar si fara valente nobile. e genul ala de vin care daca nu-ti spun cineva ce soi e, zau ca nu stii ce-ar fi. cred c-ar merge perfect vara la spritz, cu apa minerala si foarte rece. in jur de 20 si ceva de lei la kaufland(e facut special pentru kaufland croatia conform contraetichetei).


ps. raftul de vinuri de la kaufland a cunoscut schimbari majore in ultima perioada. au aparut o gramada de vinuri noi, facute special pentru kaufland. am zarit un amarone, un premier grand cru precum si mai multe alte importuri pe care nu le-am mai vazut pana acum, mai toate din categoria value for money. sper din toata inima sa dea tonul in breasla lor.