gazpacho cu zmeura

gazpacho cu ceee? cu zmeura(tks fit foodie family). da, ai auzit bine zmeura. fructele acelea acrisoare de padure merg mana-n mana cu rosiile de gradina si intra frumusel in robot unde zbaaar-zbaaaaar se transforma intr-un minunta gazpacho. care gazpacho are nevoie de minim o ora la frigider cat sa se infrateasca aromele si sa se raceasca corespunzator. 

nimic nu-nvinge mai bine zaduful de la pranz decat un gazpacho rece urmat apoi de-o felie de pepene rosu cel putin la fel de rece. daca-ti spun ca-i gata in cinci minute ar trebui sa te conving sa-ncerci, nu? 

ingrediente: 
pentru 2 persoane. timp de preaprare - 5 minute + 1 ora la frigider
- 4 rosii barosane dezpielitate
- jumatate de kilogram de zmeura
- 4 castraveti curatati de coaja
- 2 cepe potrivite
- un ardei capia rosu
- 50 ml ulei
- 2 linguri de aceto balsamico
- sare

gazpacho cu zmeura
- arunca totul in robot si mixeaza bine
- gusta potriveste de sare si otet
- da la frigider macar o ora. 

coquelet cu legume si sos de mar

merge si vara si iarna, poti sa-l mananci si singur dar poti sa faci o si duzina daca ai multi invitati. micutul pui pe numele lui frantuzesc, coquelet, nu-i altceva decat un pui mai mic (5-600 de grame). carnea frageda, timpul redus de preparare si aspectul fatzos  sunt atuurile acestui puisor. mie-mi place sa-l fac fie intreg la cuptor fie despicat pe din doua si facut la gratar. daca-i pui alaturi si un roze bine racit se cheama ca ai o masa pe cinste. hai noroc!

Ingrediente:
Pentru 1 persoana. Timp de pregatire: 1 ora. Grad de dificultate: 3 din 5
- 1 coquelet
- Sare, piper, boia, piper, cimbru proaspat
- 100 gr unt
- 6 salote
- 1 mar curatat de coaja si seminte
- 100 g smantana dulce
- 4 cepe mari
- 3 morcovi
- 3 pastarnaci
- 50 ml vinars
Coquelet cu legume si sos de mar:
Pentru sosul de mere: 
- Topeste 50 g de unt intr-o tigaie si caleste in el salotele taiate marunt
- Taie si merele zaruri si adauga-le in tigaie. Potriveste de sare
- Adauga 3 linguri de apa si soteaza pana cand apa se evapora si merele s-au inmuiat
- Varsa continutul tigaii intr-un robot, adauga smantana si fa un sos fin. Potriveste de sare.
Pentru coquelet:
-  Seteaza cuptorul la quarter steam Ia 200 de grade celsius daca ai cuptor electrolux sau pune o tavita cu      apa intr-un cuptor fara abur si seteaza-l la 200 de grade celsius- Amesteca 50 g unt cu sare, boia, piper, cimbru si unge puiul cu amestecul asta si pe afara si pe interior
- Taie morcovii si pastarnacul in 4, pe lung. Taie ceapa in 4
- Pune legumele in tava, unge-le cu ulei de maline si condimenteaza cu sare, piper si cimbru proaspat
- Pune puiul peste legume si da-l la cuptorul incins timp de 40 minute.
- Scoate puiul si legumelepe o farfurie
- Pune tava in care ai facut puiul pe aragaz, toarna 50 ml de vinars si amesteca viguros. Peste sosul format, toarna sosul de mere si scade-l timp de 5-6minute. Gusta si potriveste de sare.
- Toarna sosul peste lgume sau pune-l alaturi intr-o sosiera. pofta buna.

computational creativity sau despre viitorul bucatariei

azi am vazut viitorul buctariei. nu, nu este bucataria moleculara sau vreo alta tehnica avansata care ar necesita cine stie ce masinarii in bucataria ta. nu sunt nici tuburile de pasta de dinti din vizitatorii pe care le bagai intr-un cuptor minune si de unde scoteai orice fel de mancare iti imaginai. 

e un proiect dezvoltat de IBM care poarta numele de cognitive cooking. IBM a infiintat un departament format din trei bucatari cu stele michelin si experienta in bucataria moleculara pe care i-a pus sa lucreze cu supercomputerul watson. 

superocmputerul watson are o lista uriasa de ingrediente, majoritatea retetelor existente din mai toate tarile lumii, informatii despre compozitia moleculara a fiecarui ingredient si posibilitatea de a invata din experiente. bucatarul alege ingredientul principal, tipul de produs pe care-l vrea iar supercomputerul analizeaza informatiile si ofera retete noi cu ingrediente compatibile din punct de vedere al gusturilor. 

un bucatar are in cap un numar limitat de ingredinete si e dotat cu o experienta pe care se bazeaza cand inventeaza un nou fel de mancare. astfel rezultatele muncii bucatarului se pot invarti intr-un cerc relativ restrans.  supercomputerul pe de alta parte are in memorie toate ingredientele din lume si le poate asocia conform regulilor create de toti bucatarii din lume care au creat vreodata vreo reteta. 

astfel se ajunge la rezultate pur si simplu uimitoare. iar pentru ca rezultatele sa fie validate de publicul larg, IBM a pus pe strazi si un simpatic food truck care se plimba prin america testand conceptele prin gura oamenilor obisnuiti. 

cum iti suna caymanian plantain dessert - combinatie interesanta de plantain, chilly, papaya, portocala, lime, nucsoara, unt si lapte ? 

dar swiss-thai asparagus quiche - un quiche cu sparanghel, praz, feta, gruyere, lemongrass, curry, coriandru si patrunjel?

conform supercomputerului turkish bruschetta ar arata cam asa: paine prajita unsa cu ulei, vinete japoneze facute pe jar si condimentate cu sumac, oregano si busuioc peste care se presara morcovi rasi, marinati in prealabil cu cumin, paprika ungureasca si sumac. 

imaginatie fara limite! imi place sa cred ca peste cativa ani vom avea o aplicatie de tableta careia ii vom spune ingredientele principale si care in urma unui calcul facut in cloud o sa ne intoarca o reteta inventata de computer. vei manca mereu altceva si nu te vei plictisi niciodata. 

plus ca ai putea sa ii dai cateva limitari computerului: vreau ca mancarea sa nu depaseasca X calorii sau sa nu contina sare, sau sa fie ok pentru diabetici.... nu-i asa ca ar fi misto? 

un alt avantaj ar fi ca poti folosi echipamentele pe care le ai deja in bucatarie spre deosebire de bucataria moleculara unde toate echipamentele tale din bucatarie sunt complet nefolositoare. 

nici macar nu-ti trebuie cine stie ce extra-talente sau scoli de bucatar sa prepari toate lucrurile astea de unde rezulta un alt avantaj: usor accesibila maselor mari de oameni. 

eu cred ca asta e viitorul: cu aceleasi ingrediente si cu aceleasi ustensile vom creea infinite retete noi (din care probabil ca unele se vor impune la nivel mondial - gen pizza, kebab). 

tu ce parere ai ?

Scoici cu hribi, usturoi si patrunjel

zilele astea, ca sa ma mentin in forma, ma ajuta si vecinii. pe langa cele trei zile de squash de saptamana asta, care-s grele, ca-s cu trezit la 6.30 dimineata, am mai primit in dar de la vecini , 4-5 dezapeziri nocturne.

seara dezgrop un loc de parcare, a doua zi il gasesc ocupat si uite-asa bag brate, spate si chiar si ceva picioare, mai des decat m-ar fi lasat constiinta sa ma duc la sala. noroc cu vecinii. 

intr-una din seri un vecin mi-a urat o tuica fiarta cu pomana porcului, ca merge, dar i-am spus ca ar fi pacat sa anulez atat amar de exercitiu fizic cu porcarii si alcool si-am facut scoicile astea cu usturoi, hribi si patrunjel ceea ce va urez si voua. 

desi ai sa-mi spui ca asta-i mancare de malul marii si nisip fierbinte, ma jur ca merg minunat si la cod rosu de vant si zapada. pofta buna.  

Scoici cu hribi, usturoi si patrunjel

Ingrediente:
Pentru 2 persoane. Timp de preparare: 30 min.
- 1 kg de scoici proaspete
- 500g hribi proaspeti
- 4 catei de usturoi
- 200g vin alb sec
- 50g unt
- 2 legaturi de patrunjel
- Sare de mare
- Piper proaspat macinat

Preparare:
- Seteaza cuptorul la programul half steam la temperature de 130 grade Celsius daca ai cuptor electrolux cu aburi. daca ai cuptor normal, pune o cratita cu apa sub tava cu scoici si seteaza-l tot la 130C.

- In tava adanca a cuptorului pune scoicile impreuna cu un pahar de vin alb, 25 de grame de unt, usturoiul si o legatura de patrunjel tocata marunt pentru 25 de minute. Condimenteaza cu sare si piper.
- Intre timp caleste cipercile taiate bucati mari intr-o tigaie cu restul de unt si 2 catei de usturoi tocati marunt. Potriveste de sare.
- Scoate scoicile din cuptor si elimina-le pe cele care nu s-au deschis.
- Pune ciupercile calite peste scoici si amesteca totul bine.
- Pune in farfurii si condimenteaza totul cu patrunjel proaspat si sare.

dorada "en papillote" cu dovlecei la gratar sau despre rezolutii

daca cumva esti dintre cei care adopta rezolutii in ianuarie - o sa fac mai mult sport, o sa fiu mai in forma, o sa slabesc si tot asa - pana acum ar fi trebuit ca deja sa fi abandonat lupta pentru ca na, e aproape  februarie.  si februarie nu e luna buna de rezolutii. jumatate dintre cei pe care ii cunosc se inscriu aici.

cealalta jumatate se imparte in doua: sunt cei care si-au impus rezolutiile de inceput de an, dar sunt mai ambtitosi si continua lupta si mai sunt cei pentru care nu conteaza ce zi, luna sau an si care tin cu tot dinadinsul sa manace sanatos, sa faca sport, sa se simta bine. 

pentru ca vreau sa cred cu tarie ca fac parte din ultima categorie, desi imi cam lipseste constanta, mesele de seara trebuie sa fie mai usoare, mai echilibrate si sa nu includa nicicum vreo forma de alcool. daca ai impunerile astea atunci dorada cu dovlecei pica ca nuca in traista copiilor care vin cu mos ajunul cand afara viscoleste. 

practic aici nu-i nici-o reteta de dezvaluit ci mai mult o idee de ce sa manaci daca vrei o cina usoara si rapida. ti-as fi spus si cu ce vin se potriveste insa mai mult imi fac sange rau. hai, pofta buna. 

ingrediente: pentru doua persoane. timp de pregatire: 30 de minute.
- doua dorade
- 3-4 dovlecei
- 3 catei de usturoi
- ulei de masline
- sare
- oregano
- 4 felii de lamaie
- doua foi de copt

dorada "en papillote" cu dovlecei la gratar- speli bine pestii, ii sarezi din belsug. mai sareaza-i odata pentru ca la peste sarea nu e niciodata indeajuns. umple-i cu cate doua felii de lamaie
- pe fiecare foaie de copt aseasza cate un peste, ruleaza-l, inchide sulul la capete, leaga-l cu ata
- da pestii la cuptorul incins la 200 de grade timp de 25 de minute
- taie dovleceii felii subtiri si lungi si pune-le pe un grill foarte bine incins
- cand sunt gata unge-i cu ulei de masline si presara usturoi ras, oregano si sare
- scoate pestii din cuptor, pune-i pe farfurie si stropeste-l cu putin ulei de masline

tartar de ton cu yuzu lemons

yuzu e noul superfruct. e mai rar ca trufele de alba, e mai greu de gasit decat caviarul iranian si mai scump decat o tona de mere. are o aroma delicata de  lamaie-lime-mandarina, si a innebunit bucatarii cu pretentii . multi inca n-au avut onoarea sa lucreze cu el. insa eu sunt un norocos, pentru ca am primit in dar de la foodie family, nu una ci doua lamai yuzu!

yuzu are zeama mai putina decat o lamaie normala insa coaja are un miros puternic de citrice, motiv pentru care e atat de apreciata. bucatarii o folosesc cu precadere in deserturi.

primul lucru la care m-am gandit sa-l fac este, bine'nteles, un tartar de ton. cred ca lamaia asta a fost inventata sa marinezi pestele. pe langa aciditatea necesara, aroma asta noua de citron ii da o finete suplimentara care pur si simplu il innobileaza pe domnul ton.
haleste tartarul cu paine prajita atinsa cu putin unt. la sfarsit clateste cu un prosecco bine racit. pofta buna.

Ingrediente:

pentru 2 persoane. timp de preparare 10 min.
- 300g ton proaspat
- o tija de telina
- sucul de la un yuzu
- coaja de la o jumatate de yuzu
- 2 lingurite de seminte de susan
- o ceapa verde
- un praf de sare (de himalaya)

tartar de ton cu yuzu lemons

- taie tonul cubulete mari
- taie telina bucatele mai mici decat un zar
- taie partea alba de la ceapa verde cat de marunt si subtire esti in stare.
- stoarce un yuzu nu inainte de a-i razui coaja.
- amesteca intr-un castron toate ingredientele de mai sus si da-l cinci minute la frigider.

bloggers' night out @ red angus steakhouse

fripturaria angusul rosu, caci despre ea este vorba in propozitie, s-a gandit sa stranga smantana blogerilor de haleala la un loc. cum lasoul american a fost un pic cam larg, unii au scapat cazand la pat iar altii decoland tocmai la londra. cei ce s-au dat prinsi:  crazy mother cooker, kiss the cook, bucatar sub acoperire, butter and cream, easy peasy, leblogpiquant  s-au tinut insa batosi si pana n-a trecut de miezul noptii si n-au fugit toti amatorii de carnet fript la cashile lor, nu s-au dat batuti. se vorbeste chiar ca ospatarii erau deja acasa in paturile lor cand ultimii mancai au parasit incinta, cu directia atelierul mecanic, pesemne ca sa regleze bucsele si sa clateasca instalatia cu bere. 

marti seara am fost mirat sa gasesc red angus steakhouse  cam plin, asa ca daca ai de gand sa mananci o friptura de vita prin centrul vechi, mai bine pune mana pe telefon sa faci o rezervare. 

am inceput sa balesc inca de la prima rubrica a meniului: maduva la cuptor cu paine prajita, ceapa proaspata si sos de usturoi.  nu m-am adancit prea mult cu buchisirea catastifului ca un manager pedant (scolit la las vegas - cum altfel!) ne-a luat de gat, ne-a periat nitel de scame si ne-a descris meniul de degustare preagtit de cheful david in cinstea descalecarii noastre. poftiti si sheile de pe care-am descalecat: 

 

de la platoashul asta a inceput galceava. da si mie, hai hai ca tu ai mai luat, lasa-mi mie maduva aia, ti-o las da vezi ca e plina de colesterol si-ti face rau, mai bine da mi-o mie, unde e painea prajita? de ce nu vine painea prajita, pastreaza-mi si mie jalapeno poppers, dau la schimb morcovi pe spicy chicken wings, da, s-o crezi tu! 

numai cu cateva sticle de vin alb si rosu ne-au mai linistit. pe cand glicemia si alcoolemia au mai crescut, a disparut si incrancenarea si sau promis iertari de pacate pentru puparea excesiva a moastelor sfintei vite rosii, binecuvantat fie numele ei. jur cu mana pe os ca maduva asta e mai buna ca aia de la zexe. 

cu ajutorul chefului david, discutia a cotit pe strada alimentatiei preacinstitelor bovine care, vezi tu, face diferenta intre bovina americana si vaca europeana. poti ca sa ai aceeasi joiana si pe-un continent si pe altul insa daca alimentatia-i diferita se schimba kalimera. 

ia mai luati si un close up ca sa intelegeti despre ce vorbim la red angus: usda choice.

acum si partile diferite ale animalului precum si varsta lui dau gust diferit fripturii. pentru exemplificare noi am avut in farfurii un tenderloin de vita, unul de vitel si un ribeye de vita. ribeye-ul e preferatul meu de departe pentru ca na, e marmorat mai bine, adicatelea are si ceva seu pe langa carne. tenderloin-ul e mai fad, mai fara grasime - posibil sa placa mai mult domnisoarelor - iar in cazul celui de vitel si mai fara gustul ala specific de vaca parlita la gratar.

drept desert, eu si florin, am cerut doi hamburgei (extra) sa vedem cum stiu sa-i faca.

alegerea bucatarului a fost ca in locul unei singure chiftele mai groase sa faca doua mai subtiri. gustul era, prospetimea era, insa prin reducerea chiftelei in grosime, s-a pierdut din zemosenia aia pe care o cautam eu, si a devenit un hamburger cam uscat pentru papila mea. cei drept, mie-mi palce friptura-n sange si hamburgerii la fel.

adevaratul desert - cheesecake si brownies - nici ca m-a interesat prea mult dupa cei doi hamburgeri, insa aratau cam asa:

cand ne-am ridicat ochii din pahare, carciuma era goala demult si jumatate din personal era in drum spre casa. si acel ultim "mergem acum" s-a prelungit mai ceva ca degajarea portarului Italiei cand are 1-1 si doi oameni in minus. oamenii de la red angus au fost intelegatori si n-am primit cartonase rosii pentru trageri de timp, desi probabil ca meritam.

la plecare am dat o tura si pe sus, caci carciuma are si etaj, unde in serile de joi se canta live. merge brici pentru pentru o zi de nastere sau un eveniment micut cu firma.

multumesc celor de la red angus ca ne-au suportat, prietenilor de pahar pentru seara minunata si vacii din poveste pentru maduva si ribeye.